МЕДИАТИЗИРОВАННЫЙ СОЦИАЛЬНЫЙ ОПТИМИЗМ МОЛОДЕЖИ: ИССЛЕДОВАНИЯ В КОНТЕКСТЕ МЕДИАТРАВМАТИЗАЦИИ

Elena VOZNESENSCAIA

Abstract


MEDIATIZED SOCIAL OPTIMISM OF YOUTH: RESEARCH ІN THE CONTEXT OF MEDIATRAUMATIZATION

Social optimism is the positive expectations of a person, a group, a society that extends to a social life (faith in progress, development of society), and which are supported by an active social position, willingness to act for the benefit of society, and awareness of ourselves as a socially significant force. In the conditions of the information society, mediaized social optimism is determined by the media activity of the individual and the peculiarities of interaction with the media, depending on the level of media culture of society. According to the author's model, exposure to the process of media trauma associated with the stability of the individual (optimism, locus control) and self-regulation (media activity of the individual and tolerance to uncertainty). These characteristics of the individual are the targets of information influences: due to the influence on the emotional sphere and, as a consequence, social mood, the formation of a value sphere, a worldview that determines the social activity of person and his expectations of the future. An empirical research confirmed the relations between model components. More than 1,300 high school students from all regions of Ukraine took part in the empirical research. Media-creativity was measured using scales: content creation, content distribution, motivation for media-creativity. An author's methodology for evaluating mediaized social optimism in youth is developed based on LOT (Life Orientation Test, 1985; adaptation: T.O. Gordeeva, OA Sichov, E.N. Osin). A connection was identified between mediaized social optimism and media-creativity. In the context of information war, the development of media-creativity as an increase in the media culture of the individual will influence the formation of positive youth’s expectations about the future, and thus, media-creativity becomes a means of preventing mediatraumatization. Media-creativity can be seen as an effective copying strategy of a young person in a state of social upheavals.

MEDIATIZAREA OPTIMISMULUI SOCIAL LA TINERI: CERCETARE ÎN CONTEXTUL TRAUMATIZĂRII MEDIA

Optimismul social se referă la expectațiile pozitive ale unei persoane, grup sau ale societății în ansamblu cu referire la viața socială (credințele privind progresul social sau dezvoltarea societății), care se exprimă prin activism social, dorința de a se implica pentru bunăstarea societății și percepția sinelui ca o forță socială importantă. În contextul societății informaționale, mediatizarea optimismului social este determinată de activitățile și particularitățile interac­țiunii individului cu mass media, în funcție de nivelul de cultură informațională a societății. În conformitate cu modelul propus de noi, expunerea la traumele prezentate în mass media este influențată de stabilitatea individului (optimismul, locul de control) și de controlul sinelui (media activitatea individului și toleranța la incertitudine). Aceste caracteristici ale individului sunt, de fapt, pârghiile de influență informațională, dat fiind impactul pe care îl exercită asupra sferei emoționale, implicit asupra valorilor, stării de spirit în societate sau viziunii despre lume și care determină, în consecință, activitatea socială a individului și expectațiile privind viitorul. Cercetarea empirică confirmă relațiile dintre componen­tele acestui model. Peste 1300 de elevi din diverse regiuni ale Ucrainei au participat la acest studiu. Media creativitatea a fost măsurată cu ajutorul scalelor: creare de conținut, distribuire de conținut, motivație pentru creativitate în mass media. Pentru a evalua optimismul social la tineri, am elaborat o metodologie proprie în baza LOT (Testul de orientări în viață, 1985, adaptat de T.O. Gordeeva, O.A Sichov și E.N. Osin). S-a evidențiat o anumită conexiune între optimis­mul social mediatizat și media creativitatea. În contextul războiului informational, dezvoltarea media creativității, ca rezultat al creșterii nivelului de cultură informațională, va determina formarea unor expectații pozitive privind evoluțiile ulterioare ale societății și, astfel, media creativitatea devine o condiție de prevenire a traumatizării informaționale în condițiile unor tulburări sociale.


Keywords


social optimism, media-creativity, media-activity, media-traumatization, telecommunications.

Full Text:

PDF

References


ПЕТРОВА, Е.А., ЕНИКОЛОПОВ, С.Н. Оптимизм как одна из составляющих субъективного благополучия. В: Вопросы психологии, 2009, №1, с.51-58.

CHANG, E.C., BRIDEWELL, B.W. Irrational Beliefs, Optimism, Pessimism, and Psychological Distress: A Preliminary Examination of Differential Effects in a College Population. In: Journal of Clinical Psychology, 1998, v.54, р.137-142.

NAKANO, K. Psychometric properties of the life orientation test-revised in samples of Japanese students. In: Psychological Reports, 2004, part 1, v.94(3), р.849-855.

VAUTIER S., RAUFASTE, E., CARIOU, M. Dimensionality of the Revised Life Orientation Test and the status of filler items. In: International Journal of Psychology, 2003, v.38(6), р.390-400.

MARSHALL, G.N., WORTMAN, C.B., KUSULAS, J.W., HERVIG, L.K., VICKERS, R.R. Distinguishing optimism from pessimism: Relations to fundamental dimensions of mood and personality. In: Journal of Personality and Social Psychology, 1992, v.62(6), р.1067-1074.

PETERSON, C. The Future of Optimism. In: American Psychologist, 2000, v.55(1), р.44-55.

ВОЗНЕСЕНСЬКА, О.Л. Медіа-активність як фактор становлення особистості сучасного студента. B: Генеза буття особистості: Матеріали II Міжнародної науково-практичної конференції, 19-20 грудня 2011 р. Київ: ГП «Інформаційно-аналітичне агентство», 2011, том II в, с.18-25.

ВОЗНЕСЕНСЬКА, О.Л., СИДОРКІНА, М.Ю. Арт-терапія в подоланні психічної травми: Практичний посі-бник. Вид. 2-е: випр. и доповн. Київ: Золоті ворота, 2016. ISBN 978-966-97485-3-9

ЕЛИСЕЕВ, О.П. Локус контроля. В: Елисеев О.П. Практикум по психологии личности. Санкт-Петербург: Питер, 2010, с.413-417. ISBN 978-5-49807-456-6.

КОРНИЛОВА, Т. В. Новый опросник толерантности-интолерантности к неопределенности. В: Психологиче-ский журнал, 2010, т.31, №1, с.74-86.

ГОРДЕЕВА, Т.О., СЫЧОВ, О.А., ОСИН, Е.Н. Разработка русскоязычной версии теста диспозиционного оптимизма. В: Психологическая диагностика, 2010, №2, с.36-64.

ЧЕРЕПОВСЬКА, Н.І. Медіатворчість як соціально-психологічний ресурс особистості. Типологія відео сприймання. В: Моляко В.О. Збірник наукових праць Інституту психології АПН України «Актуальні про-блеми психології», у 12 томах, т.12, вип.8. Житомир: Видавництво ЖДУ ім. В. Франка, 2009, с.318-325.

ВОЗНЕСЕНСЬКА О., СИДОРКІНА М. Медіатворчість як складова сімейної медіаосвіти: використання ресурсів арт-терапії. [Accesat 22.10.2013] Disponibil: http://conf-hano.at.ua/load/statti/voznesenska_o_ sidorkina_m_mediatvorchist_jak_skladova_simejnoji_mediaosviti_vikoristannja_resursiv_art_terapiji/3-1-0-234


Refbacks

  • There are currently no refbacks.