CONSIDERAŢII PSIHOPEDAGOGICE ASUPRA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢARE

Ibrahem ASLA

Abstract


Învăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică, un plan de acţiune, prin care se recon­struieşte şi se dezvoltă sistematic cunoştinţe, idei şi moduri care ne ajută să fundamentăm, să examinăm şi să validăm adevăruri. Este activitatea de organizare şi autoorganizare a experienţei, de construcţie şi reconstrucţie a personalităţii elevului, de formare şi autoformare a propriei individualităţi bio-psiho-socioculturale. La rândul ei, motivaţia este şi rămâne o problemă importantă atât pentru profesorul care se confruntă cu situaţii benefice, cât şi pentru elevul care este motivat să înveţe şi are resurse energetice şi obiective clare, întrucât este pus să găsească instrumentele şi contextele de menţinere şi de valorificare maximă, de transformare a ei într-o resursă permanentă de dezvoltare. Motivaţia are nu doar un caracter energizator sau activator asupra comportamentului, ci totodată şi unul de direcţionare a comportamentelor. Astfel, putem conchide că motivaţia dispune de două segmente importante: unul de energizare, iar celălalt vectorizant, de orientare a comportamentului spre realizarea unui anumit scop.

În articolul de faţă este efectuală o analiză a paradigmelor ştiinţifice care încearcă explicarea unui fenomen atât de complex precum motivaţia pentru învăţare ca componentă primordială în obţinerea performanţelor şcolare.

PSYCHOPEDAGOGICAL REGARDS ON MOTIVATION FOR LEARNING

School learning is a planned activity, a model of dynamic action, an action plan that rebuilds and develops systematic knowledge, ideas and ways we can substantiate examine and validate truths. It is organizing activity and self-organization of experience, construction and reconstruction of the pupil's personality, training and self-training of individuals own bio-psycho-socio-cultural. In turn, the motivation is and remains an important issue for both teacher facing situations beneficial and for the student who is motivated to learn and have energy resources and clear goals, whereas it is put to find tools and contexts to maintain and capitalizing maximum of transforming it into a permanent resource development. Motivation has not only energized or activator character on behavior, but also the one targeting behaviors. Thus we can conclude that motivation has two major segments: one energizing, the other vectored, orientation behavior towards a particular purpose.

This article offers you an analysis of scientific paradigms that try to explain a phenomenon as complex as learning motivation as a key component in achieving academic performance.


Keywords


motivation, motivational optimum, motive, learning, pupil, teacher, school.

Full Text:

PDF

References


MASLOW, A. Motivaţie şi personalitate. Bucureşti: TREI, 2008. 510 p.

SILLAMY, N. Dictionar de psihologie Larousse. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996. 351 p.

ROŞCA, Al. Motivele acţiunilor umane: Studiu de psihologie dinamică. Sibiu: Institutul de Psihologie al Universităţii din Cluj, 1943. 305 p.

GOLU, M. Fundamentele psihologiei. Vol.1, vol. 2. Bucureşti: Fundaţia România de Mâine, 2004. 298 p.

VIAU, R. La motivation: condition au plaisir d'apprendre et d'enseigner en contexte scolaire. Disponibil pe www.enseignement.be. (Accesat: 23.06.2016)

BĂBAN, A. Consiliere şcolară. Cluj-Napoca: Psinet, 2001. 308 p.

SCHAFFER, H. R. Introducere în psihologia copilului. Cluj-Napoca: ASCR, 2005.

COSMOVICI, A. Psihologie şcolară. Iaşi: Polirom, 1998. 304 p.

JURCĂU, N. Psihologie şcolară. Cluj-Napoca: U.T. Press, 1999.

RADU, I. Strategii metagognitive în procesul învăţării la elevi. În: „Studii de didactică aplicată” (coord. I.Radu, M.Ionescu, D.Salade). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2000.

GAGE, J. şi colab. Educational Psychology. New Jersey: Prentice Hall, 1992.


Refbacks

  • There are currently no refbacks.