STATUTUL POPULAŢIEI GRECEŞTI DIN BASARABIA ÎN PRIMELE DECENII DUPĂ ANEXARE (1812-1828)

Valeriu HARABARA

Abstract


În primele decenii după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, etnicii greci s-au bucurat de un statut privilegiat pe acest teritoriu. Statutul de etnie privilegiată a fost confirmat de ,,Regulamentul privind instituirea administraţiei provizorii a Basarabiei din 1812” şi de ,,Regulamentul organizării administrative a regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818” – documente care ofereau Basarabiei o autonomie limitată şi provizorie în cadrul Imperiului şi păstrau privilegiile obţinute de greci în perioada anterioară. Aplicarea Regulamentului cu privire la comerţul cu Basarabia din 17 februarie 1825 şi, începând cu anul 1831, a Regulamentului ghildelor, a stimulat prezenţa elementelor alogene, printre care şi a celor greceşti în viaţa economică a Basarabiei. Statutul privilegiat al grecilor a fost determinat şi de interesele geopolitice ale Imperiului Rus în Sud-Estul Europei, prin folosirea comunităţii greceşti ca un instrument în promovarea politicii sale în Balcani.

 

GREEK POPULATION STATUS IN BESSARABIA IN THE FIRST DECADES
AFTER ANNEXATION
(1812-1828)

In the first decades after the annexation of Bessarabia to the Russian Empire, the Greek ethnic groups enjoyed a privileged status on this territory. The privileged ethnic status was confirmed by the "Regulation regarding the establishment of the provisional administration of Bessarabia in 1812" and the "Regulation of the administrative organization of Bessa­rabia from April 29, 1818". The documents gave Bessarabia limited and provisional autonomy within the Empire and kept the privileges obtained by the Greeks in the previous period. The application of the “Regulations on Trade with Bessa­rabia of February 17,1825”and the “Guild Regulations of1824”stimulated the presence of allogeneic elements, including the Greek one in the economic life of Bessarabia. The privileged status of the Greeks was also determined by the geo­po­litical interests of the Russian Empire in the South-Eastern Europe, by using the Greek community as a tool in promoting its policy in the Balkans.


Keywords


Bessarabia, Russian Empire, Greek immigrants, geopolitical interests.

Full Text:

PDF

References


TOMULEŢ, V. Geneza burgheziei basarabene sau cum au fost ratate posibilităţile constituirii unei burghezii comercial-industriale naţionale în Basarabia (1812-1868). În: Akademos, Revista de ştiinţă, inovare, cultură şi artă, nr.3. Chişinău, 2015, p.107-114.

TOMULEŢ, V. Politica comercial-vamală a ţarismului în Basarabia şi influenţa ei asupra constituirii burgheziei comerciale (1812-1868). Chişinău, 2015.

МУНТЕАН, М. Экономическое развитие дореформенной Бессарабии. B: Ученые записки Кишиневского ун-та. Кишинев, 1971. Том 117 (Ист.), c.3-385.

AGACHI, A. Aşezământul de organizare administrativă a Basarabiei din 29 aprilie 1818. În: Akademos, Revista de ştiinţă, inovare, cultură şi artă (Chişinău), 2014, nr.3, p.127-137.

CORNEA, S. Instituirea forţată a sistemului de administrare provizorie a Basarabiei în primii ani ai ocupaţiei ruseşti (1812-1816). În: 200 ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist: Consecinţele raptului teritorial pentru românii basarabeni. Materialele Simpozionului ştiinţific internaţional, Cahul, 2012, p.102-129.

EMILCIUC, A. Statutul negustorilor fără reşedinţă în oraşele Basarabiei şi în Odesa (1812-1861). În: Tyragetia. Serie nouă, 2009, nr.2(18), p.39-60.

BEZVIKONI, Gh. Boierimea între Prut şi Nistru. Bucureşti, 1943.

GHERASIM, C. Evoluţia nobilimii din Basarabia sub dominaţie ţaristă: statutul social-economic şi mentalităţi colective (1812-1873): Autoreferat al tezei de doctor în istorie. Chişinău, 2018.

ЦИГАНЕНКО, Л.Ф. До питання про етнічний склад дворянства Півдня України (кінець ХVIII-ХIХ ст.). B: Український історичний журнал, 2009, №4, c.67-83.

TOMULEŢ, V. Geneza burgheziei basarabene..., p.108.

CRIHAN, A. Drepturile românilor asupra Basarabiei după unele surse ruseşti. Bucureşti: Eminescu, 1995, p.82.

TOMULEŢ, V. Basarabia în epoca modernă (1812-1918). Instituţii, regulamente, termeni. Vol.3. Chişinău, 2012, p.85-88.

Ibidem, p.69-80.

POȘTARENCU, D. O istorie a Basarabiei în date şi documente (1812-1940). Chişinău, 1998, p.67.

CRIHAN, A. Drepturile românilor asupra Basarabiei după unele surse ruseşti. Bucureşti: Eminescu, 1995, p.115.

Устав образования Бессарабской области 1818 г. Кишинев, 1818, c.16.

AGACHI, A. Aşezământul de organizare administrativă a Basarabiei din 29 aprilie 1818. În: Akademos, Revista de ştiinţă, inovare, cultură şi artă (Chişinău), 2014, nr.3, p.134.

GHERASIM, C. Evoluţia nobilimii din Basarabia sub dominaţie ţaristă: statutul social-economic şi mentalităţi colec¬tive (1812-1873):Autoreferat al tezei de doctor în istorie. Chişinău, 2018, p.12.

CONDURACHI, D. Câteva cuvinte asupra condiţiei juridice a străinilor în Moldova şi Ţara Românească până la Regulamentul Organic. Bucureşti, 1918, p.209.

IACOBESCU, M. Bucovina în viziunea lui Ioan Budai-Deleanu. În: Anuarul Muzeului Bucovinei Suceava XX. Iaşi-Rădăuţi: Glasul Bucovinei, 1993, p.209.

BERINDEI, D. Domni fanarioţi şi înalţi dregători în Principatele Române. Extras din: Românii şi Europa: Istorie, societate, cultură. Vol.1. Secolele XVIII-XIX. Bucureşti, 1991, p.508-510.

MUSTE, N. Letopiseţul Ţării Moldovei. Cronicile României, vol.III. Bucureşti, 1874, p.40.

Documente turceşti privind istoria României. Întocmit de Mehmed M. Vol.III (1871-1812). Bucureşti, 1986, p.14.

BERINDEI, D. Domni fanarioţi şi înalţi dregători în Principatele Române. Extras din: Românii şi Europa: Istorie, societate, cultură. Vol.1, Secolele XVIII-XIX. Bucureşti, 1991, p.6.

ДРУЖИНИНА, Е. Северное Причерноморье в 1775-1800 гг. Москва, 1959, c.61.

АРШ, Г. Этеристское движение в России: освободительная борьба греческого народа в начале XIX в. и русско-греческие связи. Москва, 1970, c.130.

BOICU, L. Principatele Române în raporturile politice internaţionale în secolul al XVIII-lea. Bucureşti, 1986, p.112.

АРШ, Г. Этеристское движение в России…, c.133.

ПРЯХИН, Ю. Греки в истории России XVIII-XIX веков: исторические очерки. Серия Новогреческие исследо-вания. Москва, 2008. c.121

ГРОСУЛ, Г. Дунайские княжества в политике России 1774-1806. Кишинев, 1975, c.27.

СЕМЕНОВА, Л. Е. Переселенцы из Дунайских княжеств в Россию в конце XVIII в. B: Les relations de la Russie avec les Roumains et avec les sud-est de l Europe du XVIII-e au XX e siècle. Actes du Collogue interna¬tional, Bucarest, le 14 septembre, 2010. Bucureşti, 2011, c.85.

ГРОСУЛ, Г. Дунайские княжества в политике России 1774-1806. Кишинев, 1975, c.27.

Ibidem, p.28.

BEZVIKONI, Gh. Boierimea între Prut şi Nistru. Bucureşti, 1943, p.27.

EȘANU, A. Din istoria familiei Cantacuzino. În: Revista de istorie a Moldovei (Chişinău), 1995, nr.3-4, p.38.

ТОМАЗОВ. В.В Між Оттоманською Портою і Російською імперією: історія династії Маврокордато. B: Українська орієнталістика, 2009-2010, Вип.3-4, c.123.

Ibidem, p.124.

ЦИГАНЕНКО, Л.Ф. До питання про етнічний склад дворянства Півдня України (кінець ХVIII-ХIХ ст.). B: Український історичний журнал, 2009, №4, c.80.

АРШ, Г. Греческая эмиграция в Россию в конце XVIII – начале XIX в. B: Советская этнография, 1969, №3, с.87.

MISCHEVCA, V. Moldova în politica marilor puteri la începutul secolului al XIX-lea. Chişinău, 1999, p.35.

УЛЬЯНОВА, Г.Н. Законодательное регулирование торговли в Российской империи (от Городового положения 1785 г. до Гильдейской реформы Е.Ф. Канкрина 1824 г.). B: Tractus aevorum (Путь веков): эволюция социо¬культурных и политических пространств, 2018, №1(5), с.57

TOMULEŢ, V. Geneza burgheziei basarabene sau cum au fost ratate posibilităţile constituirii unei burghezii comercial-industriale naţionale în Basarabia (1812-1868). În: Akademos. Revista de ştiinţă, inovare, cultură şi artă (Chişinău), 2015, nr.3, p.108.

Basarabia în colecţia completă a legilor Imperiului Rus. Vol.I. Documente extrase din colecţia I (1649-1825). Chişinău, 2017, p.481.

Ibidem.

ANRM, F.17, inv.1, d.160, f.65.

TOMULEȚ,V Ţinutul Hotin în surse statistice ruseşti din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Chișinău, 2018, p.69.

Basarabia în colecţia completă a legilor Imperiului Rus. Vol.I. Documente extrase din colecţia I (1649-1825). Chişinău, 2017, p.482

TOMULEŢ, V. Politica comercial-vamală a ţarismului în Basarabia şi influenţa ei asupra constituirii burgheziei comerciale (1812-1868). Chişinău, 2015, p.242.

Ibidem, p.127.

TOMULEŢ, V. Basarabia în epoca modernă (1812-1918). Instituţii, regulamente, termeni. Vol.3. Chişinău, 2012, p.41.

TOMULEŢ, V. Geneza burgheziei basarabene sau cum au fost ratate posibilităţile constituirii unei burghezii comercial-industriale naţionale în Basarabia (1812-1868). În: Akademos. Revista de ştiinţă, inovare, cultură şi artă (Chişinău), 2015, nr.3, p.109.

EMILCIUC, A. Statutul negustorilor fără reşedinţă în oraşele Basarabiei şi în Odesa (1812-1861). În: Tyragetia. Serie nouă, 2009, nr.2(18), p.50.

ТИХОНОВА, А.В. Надзор за иностранцами в Российской империи (1801-1861 гг.): Автореферат диссертации на соискание ученой степени доктора исторических наук. Брянск, 2014, c.14.

ANRM, F.17, inv.1, d.65, f.862.

EMILCIUC, A. Statutul negustorilor fără reşedinţă în oraşele Basarabiei şi în Odesa (1812-1861). În: Tyragetia. Serie nouă, 2009, nr.2(18), p.47.

Полное собрание законов Российской империи (în continuare – ПСЗРИ.) Собр. I, т.XL, 1825, СПб., 1830, №30520. c.511.

ПСЗРИ. Собр.II, т.II, 1827. СПб., 1830, №1623, c.1079.

Ibidem, c.1079.

Basarabia în colecţia completă a legilor Imperiului Rus. Vol.I. Documente extrase din colecţia I (1649-1825). Chişinău, 2017, p.737.

Грамота на права и выгоды городам Российской империи. B: Российское законодательство X-XX вв. т.5. Законодательство периода расцвета абсолютизма / Отв.ред. Е.И. Индова. Москва, 1987, c.120.

ANRM, F.2, inv.1, d.245, f.124.

ANRM, F.75, inv.1, d.222, f.146-147v.

ПСЗРИ. Собр. I, т.XXLIII, 1804. СПб., 1830, №21192, c.177.

Свод законов Российской империи. Том IX – Свод законов о состоянии людей в государстве СПб., 1835, c.272.

TOMULEŢ, V. Schimbări în structura socială şi impunerea fiscală a populaţiei din Basarabia în primele decenii după anexarea ei la Imperiul Rus. În: Promemoria. Revista Institutului de Istorie Socială (Chişinău), 2012, vol.II, nr.3., p.12.

Свод законов Российской империи. Том IX – Свод законов о состоянии людей в государстве. СПб., 1835, c.272.

Ibidem, p.273.

ПЕТРУНИНА, О. 50 лет на службе России: портрет российского дипло¬мата XIX в. И.Э. Персиани. В: Вестник Московского университета. Серия 21, с.89.

Ibidem, p.84-96.

DUMINICA, I. Coloniile bulgarilor în Basarabia (1774-1856). Chişinău, 2017, p.91.

ANRM, F.17, inv.1, d.17, f.167.

ПСЗРИ. Собр. I, т. XXXVI, 1819. СПб.,1830, № 28054, c.518.

История Молдавии: Документы и материалы. Том 3: Положение крестьян и крестьянское движение в Бессарабии (1812-1861 годы): Сб. документов: Ч. 2. Кишинев, 1969, c.602.

ПЯТИГОРСКИЙ, Г.М. Александровское греческое училище в Нежине (1817-1919 гг.) В: Греческая культура в России XVII–XX вв. Москва, 1999, с.51-72.

КАРАТАНАСИС, A. Духовная жизнь греков в России в XIX в. В: Балканские исследования: Сб. ст. Вып.11. Москва, 1989, с.10.

АРШ, Г. Греческий ученый Д.Гобделос в России. В: Балканские исследования: Сб. ст. Вып.6. Культура народов Балкан в новое время. Москва, 1980, c.168.

ПСЗРИ. Собр. II, т.II, 1827. СПб.,1830, №1229, c.592.

ANRM, F.5, inv.3, d.244, f.2.

Ibidem, f.4v.

ХАЛИППА, И. Восточные святители, нашедшие пристанище в пределах Кишиневской епархии среди смут греческого восстания 1821-1828 гг. B: Труды Бессарабской Губернской Ученой комиссии. Том 1. Кишинев, 1900, c.41.

CORNEA, S. Dimensiunea administrativă a expansionismului rusesc din Basarabia. În: Miscellanea Historica et Archaeological in honorem Professoris Ionel Cândea (Bucureşti), 2019, p.749.


Refbacks

  • There are currently no refbacks.