THE ROMANIZATION PROCESS IN CRIȘANA IN THE LIGHT OF ARCHAEOLOGICAL RESEARCHES

Laura ARDELEAN

Abstract


In this paper the 2nd to 4th century period for Crişana is highlighted, when this area was massively inhabited by the tribes of free Dacians, the ones not incorporated in the Roman Empire. They lived between the Iazyg Sarmatians and the Germanic people from the West and North-West and the Roman province Dacia. Their material culture lives on, changes in their structure are made by the appearance of black grainy pottery and the brick-red usual roman pottery. Gradually their culture is metamorphosed in a provincial Roman one. The settlements belonging to the free Dacians on the Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul Negru, Barcău and Ier valleys were archaeologically researched. We mention the settlement from Medieşul Aurit where dozens of pottery kilns were discovered and where Roman style pottery was produced on a grand scale destined for trade. Researches showed that the free Dacians continued their lives even after the Roman conquest. They had contacts with Sarmatians and Germanic people but the strong Roman influence cannot be contested, especially through trade and social relations. After the Romans left the province one can observe movements of romanized Dacians towards West and North-West but also movements of free Dacians’ territory towards the once Roman Dacia. The process of romanization continues here until the arrival of the Slavs and in the 9th-10th century the Romanians form here a separate political formation.

PROCESUL DE ROMANIZARE ÎN CRIȘANA ÎN LUMINA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE

În această lucrare este evidențiată perioada secolelor II-IV d.Hr. în Crișana, când această zonă a fost locuită masiv de triburile dacilor liberi, cei care nu au fost încorporați în Imperiul Roman. Ei au trăit între sarmații iazygi și populațiile germanice din vest și nord-vest și provincia romană Dacia. Cultura lor materială continuă, schimbările în structura ei constau în apariția ceramicii negre zgrunțuroase și a ceramicii cărămizii romane uzuale. Treptat, cultura lor se metamor­fozează într-una romană provincială. Au fost cercetate arheologic așezările aparținând dacilor liberi de pe văile râurilor: Crișul Repede, Crișul Alb, Crișul Negru, Barcău și Ier. Menționăm așezarea dela Medieșul Aurit, în care au fost desco­perite zeci de cuptoare de ars lutul, unde ceramica de factură romană a fost produsă pe o scară mare fiind destinată co­merțului. Cercetările au arătat că dacii liberi și-au continuat viața aici chiar și după cucerirea romană. Ei au avut con­tacte cu sarmații și cu populațiile germanice, dar influența puternică romană nu poate fi contestată, mai ales prin relațiile comerciale și sociale. După ce romanii au părăsit provincia, se pot observa deplasări ale dacilor romanizați înspre vest și nord-vest, dar și ale celor din teritoriul dacilor liberi înspre fosta Dacie romană. Procesul romanizării continuă până la venirea slavilor, iar în secolele IX-X românii formează aici o formațiune politică separată.


Keywords


Crişana, free Dacians, Romanization, Roman Dacia, archaeological research, continuity of settlements, pottery.

Full Text:

PDF

References


NESTOR, I. Arheologia perioadei de trecere la feudalism pe teritoriul R.P.R. În: Studii. Revistă de istorie, XV, nr.6. Bucureşti: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1962, p.1425-1438.

DAICOVICIU, C. Originea poporului român după cele mai noi cercetări. În: BERCIU, D. (red.). Unitatea şi continuitatea în istoria poporului roman. Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1968, p.83-98.

DUMITRAȘCU, S. Descoperiri arheologice din valea Crișului Repede și semnificația lor istorică. În: Crisia, XVI, Oradea, 1986, p.687-715. ISSN 1016-2796

Idem. Romanizare, romanicizare, românizare. În: Crisia, XIV, Oradea, 1974, p.19-27.

Idem. Dacia apuseană. Oradea: Cogito, 1993. ISBN 973-9064-11-6

MINEA, I. Influența bizantină în regiunea carpato-danubiană până la sfârșitul secolului al XII-lea. În: Buletinul Societății Numismatice Române, XXVII-XXVIII, 1933-34, p.97-114.

*** Repertoriul monumentelor din județul Bihor. Oradea, 1974, p.36-37.

DUMITRAȘCU, S. Colecţia arheologică „Eugen Potoran” (Notiţă asupra istoriei vechi a hotarului unui sat. În: Lucrări științifice, 2, Oradea, 1967, p.73-78.

Idem. Dacii liberi din vestul şi nord-vestul României (sec. II-IV e.n.). În: Crisia, VII, Oradea, 1977, p.5-76. ISSN 1016-2798

Idem. Aşezări şi descoperiri dacice din vestul şi nord-vestul României în sec. II-IV e.n. În: Lucrări Ştiinţifice, 2, Oradea, 1968, p.239-256.

Idem. Există cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și tipul Prešov în Crișana? În: Studii și comunicări științifice, Bacău, 1974, p.43-60.

Idem. Chiupuri dacice (pithoi, dolia) descoperite în județul Bihor. În: Crisia, XVIII, Oradea, 1988, p.3-39. ISSN 1016-2798

*** Istoria Românilor: Bucureşti, Editura Enciclopedică, vol. II, 2001, p.439-448, ISBN 973-45-0389-8

DUMITRAȘCU, S., MĂLĂIESCU, D., DUDAŞ Fl. Aşezarea dacică de la Moroda din sec. II-IV e.n. În: Lucrări Ştiinţifice, 4, B, Oradea, 1970, p.161-167.

DUMITRAȘCU, S. Cercetări arheologice în Depresiunea Holodului (II). Săpăturile arheologice de la Tinca-Râpa

(j. Bihor). În: Lucrări Ştiinţifice, 6, Istorie, Oradea, 1972, p.49-67.

DUMITRAȘCU, S. Biharea. I. Săpăturile arheologice din anii 1973-1980. Oradea: Editura Universităţii din Oradea, 1994.


Refbacks

  • There are currently no refbacks.