IDEEA „DACO-ROMÂNISMULUI” LA ROMÂNII DIN TRANSILVANIA ÎN EPOCA MODERNĂ

Radu ROMÎNAŞU

Abstract


Îndelungata stare de fragmentarism teritorial şi de separatism politic între români a generat o criză a conştiinţelor liderilor din spaţiul românesc, tensiune din care s-a cristalizat ideea „daco-românismului”. Aceasta s-a concretizat prin iniţierea unei lupte naţionale, în special în spaţiul transilvănean, al cărei punct final a fost constituirea unei Românii întregite, rotunda şi adevărata patrie a tuturor românilor, care a reuşit să fixeze, în memoria urmaşilor, fireştile sale contururi geografice la 1 decembrie 1918.

Astfel, ideea „daco-românismului” a devenit coşmarul guvernelor maghiare din perioada dualistă, neamul românesc fiind proiectat, potrivit acestei „legi nescrise” de la nivelul mentalului colectiv al elitei româneşti, ca un tot unitar, graniţele artificiale reuşind să despartă persoane, dar nu şi simţămintele sufleteşti fireşti.

Esenţială şi necesară pentru transformarea vechii idei a „daco-românismului” în principiu politic-cultural a fost sinteza cultural-naţională a românilor din monarhia austro-ungară şi a celor din Vechiul Regat, care a pregătit conştiinţele pentru actul istoric de la 1 decembrie 1918.

„Daco-românismul” a avut marele merit de a fi chemat la reflexie angajată în jurul unor idei majore, precum: „istorie”, „naţiune”, „neam”, „confesiune”, „conştiinţă naţională”, „limbă”, „cultură”, „politică”, ce-şi resemnifică mereu, pentru fiecare dintre vremuri în parte, conţinuturile.

THE IDEA OF “DACO-ROMANIANISM” AT THE ROMANIANS LIVING IN TRANSYLVANIA DURING THE MODERN AGE

The long state of territorial fragmentation and political separatism among the Romanians generated a crisis of the leaders’ conscience on the Romanian territory, tension that crystallized the idea of “Daco-Romanianism”. This resulted in the initiation of some national struggles, especially in the Transylvanian area, whose end point was the establishment of a unified Romania, the round and true homeland of all Romanians which managed to deeply embed, in the successors’ memory, its geographical borders on December 1, 1918.

Thus, the idea of “Daco-Romanianism” became the nightmare of the Hungarian governments during the dualistic period, the Romanian people being designed, according to this “unwritten law” in the collective mind of the Romanian elite, as a whole, the artificial boundaries managing to divide only people, not natural feelings.

Essential and necessary to transform the old idea of “Daco-Romanianism” into a political-cultural principle was the cultural-national synthesis of Romanians in Austro-Hungarian monarchy and those in the Old Kingdom, which prepared the consciousness for the historic act of December 1, 1918.

The “Daco-Romanianism” had the great merit of being called for engaged reflection around some major idea, such as “history”, “nation’, “ancestry”, “confession”, “national consciousness”, “language”, “culture”, “politics” which always bring new meanings for each period of time.


Keywords


nation, national movement, political rights, unity, modernity, political ideas, intellectuality.

Full Text:

PDF

References


POP, A.I. Naţiunea română medievală. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. 180 p. ISBN 973-45-0264-6

PRODAN, D. Transilvania şi iar Transilvania / Ediţie nouă, îngrijită, cu o postaţă de Aurel Răduţiu. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2002. 234 p. ISBN 973-45-0497-X

THEODORESCU, B. Nicolae Iorga şi educaţia maselor. Bucureşti: Consiliul Aşezămintelor Culturale, 1967. 179 p.

PLATON, Gh. Românii în veacul construcţiei naţionale. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2005. 494 p. ISBN 973-45-0526-2

FAUR,V. Câteva consideraţii cu privire la receptarea operelor lui D.Cantemir în Transilvania. În: Cele trei Crişuri, 1998, nr.102-103, p.2. ISSN 1221-5716

BERINDEI, D. Cultura naţională română modernă. Bucureşti: Eminescu, 1986. 502 p.; GRECU, V.V. Şcoala Arde¬leană şi unitatea limbii române literare. Timişoara: Facla, 1973. 143 p; Idem. Limbă şi naţiune. Timişoara: Facla, 1988. 259 p.

PRODAN, D. Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării naţiunii române. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984. 519 p.

GEORGESCU, V. Istoria românilor de la origini până în zilele noastre. Ediţia a III-a. Bucureşti: Humanitas, 1992. 365 p. ISBN 973-28-0265-0

BĂLCESCU, N. Opere. Corespondenţă. Vol.II / Ediţie critică de Gheorghe Zane, Elena G. Zane, Bucureşti: Editura Academiei Române, 1982. 302 p.

DRAGOMIR, S. Studii privind revoluţia românilor din Transilvania de la 1848 / Ediţie, introducere, note şi comentarii de Pompiliu Teodor. Cluj-Napoca: Dacia, 1989. 219 p.

NETEA, V. Permanenţa unor valori esenţiale de civilizaţie. Emblemele continuităţii. În: Contemporanul, 1980, nr.25(754), p.5. ISSN 12209864; PLĂMĂDEALĂ, A. Romanitate, continuitate, unitate: Sibiu: Tiparul Tipografiei Eparhiale Sibiu, 1988. 302 p.; PLOEŞTEANU, G. Receptarea operei şi a personalităţii lui Gheorghe Şincai (până în 1918). În: Libraria, Studii şi cercetări de bibliologie, 2004, Târgu-Mureş, p.179. ISSN 1583-4468; GRECU, V.V. Preocupări privind unitatea limbii literare în Transilvania (secolul XIX). Cluj, 1972. 379 p.

KOGĂLNICEANU, M. Cuvânt introductiv la cursul de Istorie Naţională. Bucureşti: Editura Librăriei Socec, 1909. 63 p.

***Anul 1848 în Principatele Române. Acte şi documente. Vol.V. Bucureşti: Editura Academiei, 1964. 1276 p.

Dacoromania. Buletinul Muzeului Limbei Române. Cluj: Universitatea Regele Ferdinand I, 1934-1935, p.4.

BĂLCESCU, N. Opere. Corespondenţă, vol. IV. Ediţia a III-a / Editori G. Zane, Elena G. Zane. Bucureşti, 1990. 657 p.

Ibidem, vol.II.

BARIŢIU, G. Ideea Dacoromâniei / Ediţie îngrijită de Mircea Valer Stanciu. Braşov: Mica Bibliotecă Românească, 1993. 29 p.

MOTRU, Rădulescu C. Scrieri politice. Bucureşti: Nemira, 1998. 663 p. ISBN 973-569-275-6

XENOPOL, A.D. Istoria românilor din Dacia traiană. Vol.I. Ediţia a IV-a. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985. 517 p.

EMINESCU, M. Publicistică. Referiri istorice şi istoriografice. Chişinău: Cartea Moldovenească, 1990. 572 p.

KOGĂLNICEANU, M. Introducţie la „Dacia literară”. În: Dacia literară, 1840, nr.1 p.1-2.

PETRESCU, C.T. Socialismul în România. În: Dacia Viitoare, ianuarie 1883, p.55-56.

***Anul 1848 în Principatele Române. Acte şi documente. Vol.V. Bucureşti: Editura Academiei, 1964. 1276 p.

BODEA, C. Lupta românilor pentru unitatea naţională: 1834-1849. Bucureşti: Editura Academiei, 1967. 390 p.

BERINDEI, D. Revoluţia română din 1848. Bucureşti: Editura Politică, 1974. 80 p.

BARIŢ, G. Naţionalitate. În: Foaie pentru inimă, minte şi literatură, 1844, nr.51, p.399.

***Cuza Vodă - in memoriam / Coordonatori: L.Boicu, Gh.Platon, Al.Zub. Iaşi: Junimea, 1973. 645 p.

BOGDAN, D., ŞTIRBU, V. Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza. Bucureşti: Sport-Turism, 1985. 240 p.

STAN, A. Renaşterea armatei naţionale. Craiova: Scrisul Românesc, 1979. 265 p.

MURĂRAŞU, D. Naţionalismul lui Eminescu. Bucureşti: Pacifica, 1994. 290 p. ISBN 973-96569-0-0; BULGĂRE, Gh. Momentul Eminescu în evoluţia limbii române literare. Bucureşti: Minerva, 1971. 342 p; PIRU, A. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită. Bucureşti: Minerva, 1982. 1060 p.

GRECU, V.V. Preocupări privind unitatea limbii literare în Transilvania (secolul XIX). Cluj, 1972. 379 p.

XENOPOL, A.D. Naţiunea română. Bucureşti: Albatros, 1999. 456 p. ISBN 973-24-0585-6

FAUR, A. Contribuţii la cunoaşterea activităţii reuniunii învăţătorilor români din Bihor. În: Cele Trei Crişuri, 1996, nr.1-2, p.4. ISSN 1221-5716; FAUR, V., FAUR, R. Reuniunea învăţătorilor români din Leta Mare (1875) – prima asociaţie profesională a învăţătorilor români din Bihor. În: Muzeul Naţional, 1982, p.261-265. ISSN 1015-0323; CĂLUŞER, I. Repere privind asociaţiile şi reuniunile profesionale ale cadrelor didactice greco-catolice din comitatul Bihor (1875-1923). În: Crisia, 1993, p.215-234. ISSN 1016-2798; ONIŢĂ, G. 100 de ani de la înfiinţarea reuniunii învăţătorilor din Banat. În: Revista de pedagogie, 1969, nr.5, p.87-90. ISSN 0034-8678; ZABERCA, V.M. Reuniunea învăţătorilor români de la şcolile confesionale gr. or. din dieceza Caransebeşului: conferinţe învăţătoreşti şi adunări generale ale reuniunii în Banatul sârbesc. În: Banatica, 2003, p.225-232. ISSN 1222-0612

GOGA, O. Mijloacele de propagandă literară şi culturală ale „Asociaţiunii” şi dezvoltarea lor. În: Transilvania, 1911, nr.4, p.349-360; CURTICĂPEANU,V. Mişcarea culturală românească pentru unirea din 1918. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1968. 288 p.; PAMFIL, M. Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român (Astra) şi rolul ei în cultura naţională (1861-1950). Cluj-Napoca: Dacia, 1986. 364 p.

BOLOVAN, I. Asociaţia naţională arădeană pentru cultura poporului român 1863-1918. Contribuţii monografice, Institutul de Istorie Cluj-Napoca, 1994, 166 p. ISBN 978-606-604-1188; Idem. Consideraţii privind geneza şi în¬fiin¬ţarea Asociaţiei naţionale arădene pentru cultura poporului român. În: Acta Musei Napocensis, 1985-1986, p.631-640. ISSN 0578-5391; Idem. Cultură şi societate în Transilvania în a doua jumătate a sec. al XIX-lea: exemplul „Asociaţiei Naţionale Arădane pentru cultura poporului român”. În: Comunicări ale cercurilor ştiinţifice studenţeşti, 1984, p.103-119; BOLOVAN S., BOLOVAN, I. Evoluţia cantitativă şi compoziţia socioprofesională a membrilor Asociaţiei Naţionale Arădane (1863-1910). În: Crisia, 1989, p.231-246. ISSN 1016-2798

POPOVICI, A.C. Naţionalism sau democraţie? O critică a civilizaţiei moderne / Studiu introductiv, ediţie şi note de Constantin Schifirneţ. Bucureşti: Albatros, 1997. 474 p. ISBN 973-24-0456-6; COMAN, I.L. Imagine de sine la românii ardeleni în perioada dualistă. Cluj-Napoca: Argonaut, 2009. 380 p. ISBN 978-973-109-178-5


Refbacks

  • There are currently no refbacks.