ENIGMA MULȚIMII CRIMINALE: ÎNTRE PSIHOLOGIE COLECTIVĂ ȘI DREPT PENAL

Mariana GRAMA, Olesea PANCHIV

Abstract


Produsul interacțiunii mai multor minți poate fi unul extraordinar. Extraordinar în sens bun sau rău: aceasta este întrebarea?  Dacă mințile care se reunesc sunt criminale, atunci rezultatul nu poate fi decât unul dezastruos.                                  

Cert este că produsul interacțiunii acestora, la nivel intelectiv și volitiv, reprezintă un pericol mult mai mare pentru valorile și relațiile sociale apărate de legea penală decât aceleași fapte comise de o singură persoană.

În căutarea răspunsurilor, ne-am propus să examinăm conceptul de „mulțime criminală” din perspectiva psihologiei mulțimilor (maselor), psihologiei colective, raportându-l la normele din Partea generală a Codului penal al Republicii Moldova (în ceea ce privește unele forme ale participației), dar și, eventual, la unele norme din Partea specială.                                                                                                                                                                   

 

THE MYSTERY OF THE CRIMINAL CROWD: BETWEEN COLLECTIVE PSYCHOLOGY AND CRIMINAL LAW

The result of the interaction of several minds can be an extraordinary one. But the question lies in: is it extraordinary in the good or the bad sense? If the minds that come together are criminal, it is obvious that the result can only be a disastrous one.

There is no doubt that the outcome of their contact at an intellectual and volitional level represents a much greater danger for the values and social relations defended by the criminal law in comparison with the same deeds committed by a single person.

Looking for an answer, we decided to examine the concept of “criminal crowd” from the perspective of crowd psychology and collective psychology, referring it to the norms contained in the General Part of the Criminal Code of the Republic of Moldova, especially the ones regarding some forms of participation, but also to some norms from the Special Part.


Keywords


criminal crowd, mass of people, crowd psychology, collective psychology, interest, instinct, conscience, unconsciousness, plurality of perpetrators, crime, violence.

Full Text:

PDF

References


COJOCARU, N. Psihologia maselor: de la Gustave Le Bon la Serge Moscovici. În: Studia Universitatis, 2010, nr.5(35). Seria „Științe ale educației”, p.203. ISSN 1857-2103

ANZIEU, D., MARTIN, J.Y. La dinamique des groups restrreints. Paris: PUF, 1994.

COJOCARU, N. Op.cit., p.206.

БУЖОР, В., ГУЦУЛЯК, В. Групповая преступность: методологические основы изучения и классификации. Кишинев: Центральная Типография, 1998, c.107. ISBN 9975-9549-3-6

LE BON, G. Psihologia mulțimilor. Filipeștii de Târg: ANTET XX PRESS, 1991. ISBN 973-99336-2-9

FREUD, S. Psihologia colectivă și analiza eului. Ploiești: Mediarex, 1995. ISBN 973-96802-6-7

RUSNAC, S. Psihologia dreptului. Chișinău: ARC, 2000, p.193. ISBN 9975-61-125-7

KLINEBERG, O. Psihologie sociale. Paris: Presses Universitaires de France, 1967, p.506-507.

RUSNAC, S. Op.cit., p.194.

NECULAU, R. Identitate, recunoaștere și violență de masă. În: Cercetări filosofico-psihologice (București), 2012, anul IV, nr.2, p.87-103.

LE BON, G. Op.cit. p.81-83.

Ibidem, p.60; 86 ș.a.

Ibidem, p.84.

БУЖОР, В., ГУЦУЛЯК, В. Op.cit., p.107-113.

Ibidem, p.111-112.

Ibidem.

TIGHINEANU, A. Analiza criminologică a infracțiunilor de mare violență săvârșite în grup. Disponibul: cnaa.md/files/theses/ 2018/53293/teza_css_tighineanu-final.pdf, p.120.

BUTOI, T. Tratat universitar de psihologie judiciară. București: Pro Universitaria, 2019, p.372-373. ISBN 978-606-26-1056-2

NECULAU, A. (coord). Manual de psihologie socială. Iași: Polirom, 2004, p.235. ISBN 973-681-759-8

Ibidem, p.238.


Refbacks

  • There are currently no refbacks.